|
|
 |
NNN
De Ziua Europei
“UNIUNEA EUROPEANA NU INSEAMNA TURTE DULCI PE GRATIS”
Vadim STERBATE
Conform ultimelor sondaje, circa 70 la suta din populatia Republicii
Moldova doresc ca visul european sa devina, cat mai curand, realitate.
Aceste aspiratii ale cetatenilor RM au fost confirmate si in cadrul unui
express-interviu, organizat in ajunul Zilei Europei. Respondentii au
fost rugati sa raspunda la doua intrebari:
1. Ce cunoasteti despre Uniunea Europeana?
2. Ar fi bine ca Republica Moldova sa adere la UE? De ce?
Apropo
9 MAI – ZIUA EUROPEI
Pe 9 mai 1950, ministrul de externe de la acea vreme al Frantei, Robert
Schuman, prezenta propunerea sa de creare a unei Comunitati Europene a
Carbunelui si Otelului. Asa-numita “declaratie Schuman” e considerata
drept inceputul crearii Uniunii Europene. Acum, Uniunea are peste 500 de
milioane de locuitori si o economie mai mare decat cea a Statelor Unite
si Japoniei, luate impreuna.
Vitalie Lipovanciuc, profesor de istorie, Colegiul Pedagogic „Mihai
Eminescu”, or.Soroca
- UE este o totalitate de state ce au frontierele deschise intre ele si
au relatii economice, politice si diplomatice foarte stranse. In cazul
conflictelor intre aceste state, ele se solutioneaza pe cale pasnica si
in nici un caz pe alte cai.
- Geografic suntem in Europa, neaparat insa trebuie sa fim membri ai
Uniunii Europene or, aceasta ne va deschide calea si spre dezvoltarea
economica.
 Natalia
Lungu, studenta, or.Soroca
- Este o comunitate din mai multe state care au scopuri comune si care
isi rezolva impreuna problemele.
- Eu cred ca Republica Moldova ar trebui sa faca parte din Uniunea
Europeana, dar sansele noastre sunt, deocamdata, minime. Daca aderam,
statul nostru ar deveni unul mai prosper.
Larisa Andrei, somer, or. Soroca
- Uniunea Europeana inseamna Italia, Franta, Germania si alte tari, unde
banii au fost transformati in Euro. Acolo e mai super ca la noi.
- Da. Fiindca in Uniunea Europeana sunt locuri de munca si am putea face
si noi un ban si sa traim mai usor.
Oleg Rogojin, or. Soroca
- Nu imi place Uniunea Europeana. Mai bine era in Uniunea Sovietica.
- Eu nu as vrea, insa, oricum, Republica Moldova singura nu poate face
nimic. Stiu ca nici Romaniei nu prea ii este bine acolo, fiindca UE ii
dicteaza conditiile.
Vladimir Trifautan, s.Vasilcau
 -
Cunosc multe, acolo traiesc mai bine ca la noi. Stiu ca si ai nostri vor
sa intre acolo, dar in urmatorii ani nu se prevede nimic. La noi
economia e slaba tare.
- Suntem in Europa si cum sa nu facem parte din Uniunea Europeana?
Trebuie sa fim si noi in rand cu lumea.
Domnul Vladimir, pensionar, or.Soroca
- Este o chestiune care nu ar trebui sa ne intereseze, in special NATO,
care e cam aceeasi Uniune Europeana. Cred ca Uniunea Europeana asculta
doar de presedintele american George Bush.
- Nu, desigur ca nu - Republica Moldova nu are ce face acolo. Turte
dulci nu ne va da nimeni pe gratis. Cu Rusia ar fi bine sa avem relatii
mai deosebite, mai cu seama relatii comerciale.
Ion Mihai, s.Zaluceni, r.Floresti
- Nu prea cunosc multe, stiu ca este Europa si cam atat. Sunt mai multe
tari impreuna si intre ele se circula fara viza.
- Republica Moldova este deja in Europa, si ar trebui sa facem parte din
Uniunea Europeana. Asa vom putea pleca dupa hotare fara viza.
Alexandru Bosciuc, or. Soroca.
- Nu cunosc nimic, dar am auzit ca exista un astfel de organism
international.
- Da, s-ar mai schimba poate orasul spre bine.
Ion Mocanu, profesor la Colegiul de Arte, or.Soroca
- Sunt mai multe tari care au facut o uniune, cum a fost candva Uniunea
Sovietica, doar ca atunci a fost ocupatie, iar tarile din UE se unesc de
buna voie.
- Da. Cand era URSS, tarile se ajutau una pe alta, si fiindca au ramas
tarile singure, inclusiv Republica Moldo va,
trebuie sa fie o unire intr-un „colectiv comun”. Statul nostru va avea
doar de castigat.
Lilia Zdorov, s.Stoicani
- Cunosc foarte putin. Daca nu gresesc, sunt statele care au intrat in
Europa.
- Da, o sa fie mai bine.
Tatiana Martin, s.Rublenita
- Am auzit ceva de ea, mai mult sunt insa prin Moscova si nu am cand
afla astfel de noutati.
- Cred c a
republica trebuie sa faca parte din Uniunea Europeana. Ar fi bine sa se
uneasca cu totii si sa faca sa fie bine la lume. Daca ne vom duce in
Europa, o vom duce mai bine.
Vladimir Furdui, s.Varancau
- Stiu mai multe, dar nu vreau sa ma ocup de politica.
- Da, in primul rand poate vom trai mai bine. Asta-i cel mai important.
Amu suntem asa, nici cu rusii, da nici cu Uniunea Europeana, si nu e
bine.
NNN
9 mai – Ziua Europei
Jean Monnet: “NOI NU COALIZAM STATE, CI UNIM OAMENI”!
Asist. drd. Mihaela
Augustina Dumitrascu Facultatea de Drept, Universitatea din B ucuresti
…Sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial a lasat in urma sa o
Europa distrusa din punct de vedere material, framantata de puternice
crize politice si divizata, prin “cortina de fier”, in doua mari
blocuri: Est si Vest. Apare, in acest context, un puternic curent inspre
o politica internationala care sa fie capabila sa opreasca o a treia
conflagratie mondiala si sa consolideze Europa din punct de vedere
economic (in fata S.U.A. si a U.R.S.S.). Sunt create, asadar, dupa
razboi o serie de organizatii internationale, dintre la nivel universal
si regional-european, organizatii avand caracter politic, militar sau
economic.Intr-un moment complicat din primavara anului 1950, si anume:
inceperea Razboiului Rece, lui Robert Schuman, pe atunci ministrul
afacerilor externe al Frantei, ii este incredintata de catre omologii
sai din Marea Britanie si Statele Unite ale Americii o misiune foarte
importanta: crearea unui plan care sa duca la reintegrarea Germaniei
Federale in conceptul european. Desi 5 ani trecusera de la sfarsitul
Celui de-al Doilea Razboi Mondial, reconcilierea intre fostii inamici
parea inca foarte departe. Problema cruciala cu care se confrunta Europa
era aceea de a evita greselile trecutului si de a pune bazele pentru o
pace durabila intre natiuni care fusesera multa vreme in conflict.
Solutia la aceasta problema era ca relatia dintre Franta si Germania sa
cunoasca un nou inceput; daca s-ar fi putut crea legaturi stranse intre
cele doua state, atunci celorlalte tari libere din Europa li s-ar fi dat
un impuls catre un destin impreuna. Dar cum se putea realiza acest
lucru? Pentru a gasi o solutie, Robert Schuman recurge la geniul
inventiv al unui om necunoscut inca marelui public, dar cu o experienta
exceptionala, acumulata in urma unei indelungate cariere internationale
- Jean Monnet. Fara sa fi avut vreodata un mandat politic, el detinea
reputatia de a fi pragmatic, preocupat de gasirea celor mai eficiente
solutii. Era, deci, omul cel mai potrivit sa ia la indeplinire o
asemenea misiune. Jean Monnet a ajuns la concluzia ca era iluzoriu sa
incerce crearea dintr-o data a unui edificiu institutional complet
supranational fara a intampina o rezistenta puternica din partea
statelor recent iesite din razboi. In opinia sa, pentru a reusi, trebuia
ca obiectivele propuse in cadrul cooperarii intre statele europene sa
fie limitate la domenii precise, dar cu puternic impact psihologic si sa
instituie un mecanism de decizie care sa primeasca, apoi, in mod gradual
noi competente. Motivatia acestei initiative a fost urmatoarea: era
putin probabil sa i se impuna Germaniei un control unilateral asupra
industriei sale grele, insa, pe de alta parte, a o lasa complet
independenta era considerata o amenintare potentiala la adresa pacii;
astfel, singura solutie era aceea a integrarii Germaniei (din punct de
vedere politic si economic) intr-o comunitate europeana puternic
structurata. Practic, proiectul a fost rodul unui complot. Jean Monnet
si colaboratorii sai au redactat in ultimele zile ale lui aprilie 1950 o
nota de cateva pagini ce continea expunerea de motive si dispozitivul
unei propuneri care avea sa bulverseze toate schemele diplomatiei
clasice. Departe de a recurge la traditionalele consultari cu serviciile
ministeriale competente, Jean Monnet si-a inconjurat proiectul de cea
mai mare discretie pentru a evita posibilele obiectii sau
contrapropuneri care ar fi modificat esenta ideii sale. Invaluit in cel
mai mare secret, pentru a nu-l lipsi de avantajul surprizei, proiectul
este finalizat in a 9-a sa varianta pe 6 mai 1950. Ideea lui Jean Monnet
este acceptata fara rezerve de Robert Schuman si, in timp ce acesta din
urma prezenta planul in dimineata zilei de 9 mai colegilor sai de
guvern, un emisar secret il inmana personal cancelarului german Konrad
Adenauer, a carui reactie a fost, de asemenea, entuziasta. Astfel, la
ora 4.00, in dupa-amiaza aceleiasi zile, proiectul este facut public sub
numele de Declaratia sau Planul Schuman. Propunerea concreta viza
plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub
responsabilitatea unei autoritati supreme comune, independente, in
cadrul unei organizatii deschise participarii si altor state europene.
Planul a fost abordat intr-o maniera noua, de un pragmatism prudent,
problema constructiei europene si a impus principiul
supranationalismului. Metoda propusa, si anume calea comunitara de
integrare, acorda prioritate integrarii sectoriale si celei economice,
in detrimentul celei globale si, respectiv, politice. A fost, deci,
abandonata schema traditionala a cooperarii economice intre state,
propunandu-se o formula noua, numita „integrare”, in care statele
transfera unele competente proprii in domenii bine delimitate catre o
noua entitate supranationala, creata prin vointa lor suverana.Totodata,
acest moment istoric al prezentarii ideii unei comunitati de interese
pasnice ofera premisele unei cooperari intre vechi inamici, trecand
peste resentimentele razboiului si poverile trecutului. Originalitatea
ideii lui Monnet consta in unirea oamenilor si a natiunilor prin
propunerea unui obiectiv comun in care sa isi (re)gaseasca si sa vada
interesele si sa uite diferentele sau divergentele. Se declanseaza,
astfel, un proces cu totul nou in relatiile internationale – de
exercitare in comun a suveranitatii, in anumite domenii. Europa devine
astfel continentul care a construit prima regiune economica a lumii – un
edificiu ridicat treptat, a carui activitate a evoluat in timp.
…Revenind la Monnet, trebuie spus ca el a urmarit intotdeauna unitatea
europeana. Monnet nu a cautat sa fie un erou: in schimb, istoria ii
recunoaste un rol fundamental in transformarea pacifista a raporturilor
intereuropene. El este daca nu parintele Europei, cel putin primus inter
pares dintre parintii Europei contemporane. Un profesor francez spunea:
„Monnet un erou? In nici un caz! Prefer imaginea unui Monnet – om al
marilor inceputuri.” Si, intr-adevar, totul a inceput in acea zi de mai
cand a fost realizata prima initiativa in directia crearii a ceea ce
astazi poarta numele de „Uniune Europeana”. Este motivul pentru care, la
Summit-ul liderilor europeni organizat la Milano in 1986, s-a decis
aniversarea zilei 9 mai ca „Zi a Europei”. De atunci, aceasta zi este
destinata festivitatilor si evenimentelor ce subliniaza cooperarea intre
popoarele Europei. „Pentru a intelege Europa trebuie sa fii geniu sau
francez”, spunea secretarul de stat american Madeleine Albright (1998)
si putem afirma ca cel putin o data in istoria UE acest lucru chiar a
fost adevarat. Uniunea Europeana si continuatorii sai, re-modelatori ai
Europei Occidentale pentru cel putin jumatate de secol au fost marcati
in mare masura de viziunea unui om care, intamplator, a fost si geniu si
francez - Jean Monnet. Comparand Europa de astazi cu aceea care era acum
mai bine de 50 de ani nu trebuie sa fi geniu si nici francez pentru a
constata faptul ca UE reprezinta un succes postbelic politic deosebit,
fiind, insa, in acelasi timp, un proces in continua evolutie. Viziunea
lui Jean Monnet asupra Europei si a problemelor ei a influentat profund
intreaga generatie de oameni de stat care i-a urmat si a schimbat in
bine istoria. Acum, cei care l-au ascultat trebuie sa reflecteze asupra
celor auzite si sa construiasca pe ceea ce a realizat Jean Monnet, caci
a sosit momentul in care procesul integrarii europene necesita
regandirea sa pentru a merge mai departe; insusi Jean Monnet recunostea
limitele inovatiei sale, spunand ca sistemul de integrare va functiona
pana cand de la simpla uniune economica se va dori trecerea la o uniune
politica; la acest moment va trebui inventat din nou un sistem original
adecvat constructiei europene. Din aceasta perspectiva trebuie amintit
faptul ca la Conventia de la Bruxelles privind viitorul Europei exact
acest aspect este discutat, lucrarile Conventiei aflandu-se in momentul
finalizarii unui proiect de Tratat constitutional al UE, care sa ofere
acesteia o noua dimensiune.
Daca Europa ca atare exista de secole, elementele care au unit-o, in
absenta regulilor si a institutiilor, au fost, in trecut, insuficiente
pentru a preveni tragedia celor doua razboaie mondiale. Daca la inceput
obiectivul esential, imediat era acela al cooperarii pasnice dintre
statele europene, astazi ambitia este diferita: constructia unei Europe
care respecta libertatea si identitatea tuturor popoarelor ce o compun;
numai prin unirea popoarelor sale, Europe isi va putea controla destinul
si dezvolta un rol pozitiv in lume. UE este in slujba cetatenilor sai;
pastrandu-si propriile valori, traditii si propria limba, cetatenii
europeni ar trebui sa se simta in largul lor in ceea ce putem numi „casa
europeana”.Lumea de astazi, intr-o continua si rapida evolutie, are
nevoie de Europa. UE este dovada vie a ceea ce pacea, stabilitatea si
prosperitatea pot aduce unui continent altadata macinat de razboaie.
Modelul european arata lumii ca o uniune mereu mai stransa a popoarelor
este posibila in masura in care se bazeaza pe valori si obiective
comune. Si nu in ultimul rand, trebuie, de asemenea, sa ne amintim de
ideea care a insotit permanent demersul lui Monnet: „Noi nu coalizam
state, ci unim oameni!”.
NNN
Ecologie
BIBLIOTECA SI EDUCAREA CONSTIINTEI ECOLOGICE
Tamara Dzetul, sefa
bibliotecii
Acum doi ani, in calitatea mea de sefa a bibliotecii din Stoicani, am
decis sa dau viata unui cenaclu pe langa biblioteca. Nu un cenaclu
literar, ci unul care sa aiba in obiectiv ocrotirea naturii. Studiind
fondul de carte, am vazut ca 27 la suta din numarul total al cartilor e
cu tematica ecologica. Biblioteca e abonata la „Natura” si la alte
periodice care publica materiale despre problemele ecologice. Adica avem
material destul pentru a-i familiariza pe copii cu problemele ecologice.
Si doritori de a deveni membri ai cenaclului „Ecologia – o sansa pentru
mileniul III” s-au gasit destui. La prima sedinta i-am impartit in trei
grupe: Tinerii pictori, Patrula Verde si grupa mica „Gandacelul”. Apoi
am intocmit un plan al activitatilor. Pictorilor le-am propus sa
deseneze in permanenta cele mai relevante momente in care natura cere
ajutor. Aici si Primaria ne-a sprijinit, oferindu-ne bani pentru
procurarea hartiei, acuarelelor si celorlalte atribute necesare pentru
desen. Copiilor din Patrula Verde li s-a pus in sarcina sa vegheze cum
cei mari, dar si cei de varsta lor au grija de mediul inconjurator. Iar
„gandaceilor” am decis sa le dau teme de insusit din „Ghidul ecologic
pentru cei mici”. Adica sa invete pe de rost o poezie, sa scrie un mic
eseu, sa faca o aplicatie despre natura-mama. Dintre membrii mai mari ai
cenaclului ii avem pe preotul Vlad, educatoarea Ana Mihalcean,
profesoarele de biologie si geografie Veronica Cosciug si Bondarciuc
Anastasia. Sedintele cenaclului se desfasoara lunar, avand doua
componente – cea teoretica si cea practica. Partea teoretica e
indreptata spre atentionarea, spre cunoasterea si intelegerea ca acest
„picior de plai” ar putea sa dispara, daca vom continua sa poluam
mediul, aruncand peste tot gunoiul si tot felul de deseuri, daca nu vom
avea grija de izvoarele, rauletele si padurile noastre. Parintele Vlad
i-a facut pe copii sa inteleaga ca fara o reintoarcere la credinta, la
omenie, la dragoste, la iubirea de tot ce respira nu putem vorbi in mod
serios de insanatosirea naturii. Astfel, membrii cenaclului ajutati de
membrii mai in varsta au mers la activitatile practice, curatind trei
izvoare, facand ordine in jurul la trei fantani, avand grija ca in
mahalaua in care locuiesc gunoiul sa nu se arunce dupa poarta, sa nu se
arunce peste tot. In scopul atentionarii populatiei despre dezastrul
ecologic organizam conferinte, victorine, programe artistice.
Incet-incet membrii cenaclului se patrund si transmit si parintilor si
vecinilor adevarul ca marea arta pe care urmeaza s-o insuseasca omul in
secolul XXI va fi arta convietuirii in armonie cu natura.
NNN
investigatie
Dragostea de partid, rasplatita cu seminte
Tudor Iascenco
in colaborare cu Centrul de Investigatii Jurnalistice
www.investigatii.md
 PCRM
a folosit ajutoarele umanitare in campania electorala de la Rezina
Semintele urmau sa fie repartizate beneficiarilor in luna octombrie,
exact cand era in toi campania electorala pentru alegerea Consiliului
raional. Din procesul-verbal nr. 2 al Comisiei speciale raionale (creata
printr-o dispozitie a presedintelui raionului, din 14 august 2007),
aflam ca, la 10 octombrie 2007, comisia s-a intrunit intr-o sedinta la
care s-a decis repartizarea semintelor unui numar de 15 gospodarii
agricole. Potrivit documentului, la sedinta au participat sapte din cei
zece membri ai comisiei si toti, cica, au votat. Iar repartizarea s-a
facut, daca e sa credem procesului-verbal, „in baza analizei
materialelor prezentate de catre comisiile speciale din primarii, care
au luat ca baza suprafetele de terenuri cu destinatie agricola pe care
le gestioneaza agentii agricoli din teritoriu, gradul de afectare a
recoltei de cerealiere fata de media pe ultimii trei ani, suprafata
preconizata pentru a fi insamantata cu culturi de toamna si nivelul de
pregatire a suprafetelor”.
Altfel de „criterii”
In realitate, repartizarea s-a facut pe cu totul alte „criterii”, dupa
cum ne-am convins in procesul investigatiei. De distributie s-a ocupat
direct conducerea raionului si un reprezentant al Ministerului
Agriculturii si Industriei Alimentare, in timp ce primariile n-au fost
deloc solicitate. Intamplator sau nu, cea mai mare parte din seminte a
ajuns… la agenti economici care sustin sau simpatizeaza partidul de
guvernamant! Astfel, de aproape jumatate din cele o suta de tone de
seminte au beneficiat trei cooperative (din satele Peciste, Buciusca,
Cogalniceni), create cu sustinerea guvernarii, dintre care doua nici nu
sunt inregistrate in modul prevazut de lege. Totodata, cooperativa din
Peciste nu poate face parte din categoria victimelor secetei, deoarece,
la momentul repartizarii semintei, abia se forma, iar pamantul pe care
il lua in proprietate a stat parloaga timp de trei ani, la fel ca si
cooperativa din Buciusca, ea fiind una falimentara. Majoritatea
celorlalti beneficiari de ajutor au fost, de asemenea, gospodarii
conduse de simpatizanti si activisti ai PCRM… Mai multi primari si
membri ai comisiei speciale au confirmat ca au aflat despre repartizarea
semintelor abia dupa ce acestea fusesera semanate. Indignati,
consilierii raionali, reprezentanti ai formatiunilor de orientare
democrata, au incercat sa ceara explicatii conducerii raionului,
problema fiind inclusa chiar pe ordinea de zi a unei sedinte. Dar
presedintele raionului V. Ciorici si vicepresedintele P. Varlan (ambii
membri ai PCRM) nu s-au prezentat la sedinta, pe motiv ca sunt degrevati
din functii, fiind implicati in campania de alegeri a noului Consiliu
raional, astfel ca subiectul a fost amanat. Intre timp, primariile au
fost somate sa prezinte de urgenta procese-verbale care „sa confirme”
decizia comisiei speciale raionale privind repartizarea semintelor,
decizie apreciata de o parte din membrii comisiei drept falsa.
Anticoruptia nu vede coruptia
Vazand ca se incearca musamalizarea cazului, consilierul raional Andrei
Garlea, reprezentant al Federatiei Nationale a Fermierilor in comisia
raionala speciala pentru repartizarea ajutoarelor umanitare, a facut un
demers la Serviciul Nord al Procuraturii anticoruptie. In demers au fost
descrise incalcarile si abuzurile comise de conducerea raionului Rezina
la repartizarea semintei, drept confirmare fiind anexate copii ale mai
multor documente. Peste o saptamana, A. Garlea a fost invitat la Balti
printr-o citatie, in care se preciza: „A avea cu sine buletinul sau alt
act de identitate. Prezenta este obligatorie. In caz de neprezentare
fara motive, persoana invitata in calitate de martor, in conformitate cu
Legea, va fi supusa aducerii fortate”. Felul in care a reactionat
procuratura si tonul citatiei l-au socat nu numai pe A. Garlea. Colegii
lui din Consiliul raional, citind avertismentul, glumeau cu sarcasm: „Ai
vrut dreptate? Acum pregateste-ti torba cu posmagi!”…„La inceput, am
telefonat la Balti, declarandu-le ca tot ce am avut de spus am prezentat
in scris si nu mai am ce adauga si ca ar fi mai bine ca procuratura sa
verifice semnalul meu la fata locului, nu sa ma poarte pe drumuri”, ne-a
spus A. Garlea, precizand ca a mers totusi la Balti. Peste o luna si
ceva, a primit un raspuns de la procurorul D. Dulgher, in care era
informat ca „denuntul pe faptul actiunilor ilegale ale factorilor de
decizie ai Consiliului raional Rezina… a fost examinat de catre DGT
Balti a CCCEC; ca „materialul in cauza a parvenit la Serviciul Nord al
Procuraturii Anticoruptie insotit de propunerea ofiterului de urmarire
penala al DGT Balti a CCCEC, maior R. Bucatari, de a nu incepe urmarirea
penala, datorita lipsei in actiunile factorilor de decizie a Consiliului
raional Rezina a elementelor infractiunilor prevazute de art. 327, 328,
329, 332 CP”, si ca „propunerea a fost confirmata si de procurorul D.
Dulgher”.
La Chisinau, aceeasi reactie
Nemultumit de raspunsul Procuraturii Balti, A. Garlea s-a adresat cu un
demers la Procuratura Anticoruptie Chisinau, insistand asupra reluarii
anchetei pe cazul privind repartizarea semintelor la Rezina. Dar si
Procuratura Anticoruptie Chisinau a respins plangerea lui A. Garlea ca
fiind „neintemeiata”. In ordonanta emisa de procurorul Boris Poiata, se
mentioneaza ca „in Hotararea guvernului RM nr. 9000, din 8 august 2007,
nu este indicat nemijlocit modul de intrunire a sedintelor comisiilor
speciale, numarul membrilor participanti pentru aprecierea caracterului
deliberativ al acestora, modul de intocmire a proceselor-verbale a
sedintelor comisiei”; ca nu s-au confirmat argumentele petitionarului
referitor la distribuirea semintelor de grau unor persoane de incredere
a presedintelui raionului V. Ciorici, deoarece samanta a fost
repartizata „anume in baza proceselor-verbale si listelor parvenite de
la primarii”. Aici e cazul sa amintim ca, in octombrie 2007, cand a
izbucnit scandalul cu distribuirea semintelor, cinci din cei zece membri
ai comisiei speciale au declarat pentru ziarul CUVANTUL (Rezina) ca n-au
participat la sedinta in care, chipurile, s-a decis cine va beneficia de
ajutor. Cativa primari, inclusiv V. Iftodi din Lalova, M. Marzenco din
Mateuti s.a., au declarat ca primariile n-au fost implicate in
repartizarea ajutorului si ca de la executivul raional li s-au cerut
procesele-verbale despre distribuirea semintelor abia dupa ce acestea
fusesera deja impartite si semanate.
Pe „ai nostri” nu-i atingem?
In ultimul timp, pentru ca asa prevad diferite programe si strategii,
populatia este indemnata sa informeze institutiile de drept - prin
intermediul liniilor fierbinti, telefoanelor de incredere etc. despre
orice cazuri de coruptie, protectionism, fraude economice, crima
organizata. Uneori, reactia la asemenea semnale este uimitoare. Prin
februarie 2008, un membru al PCUS din r-l Cimislia s-a plans la guvern
ca autoritatile raionului impart ajutorul umanitar (era vorba tot despre
seminte) cu incalcari. Peste cateva zile, in teritoriu a venit o comisie
guvernamentala de vreo douazeci de functionari, in frunte cu ministrul
Agriculturii, A. Gorodenco. Conducerea raionului, considerandu-se
nevinovata, a invitat sa participe la control si mass-media. Controlul a
demonstrat ca in unele primarii s-au comis ceva abateri de la lege, dar
conducerea raionului, care reprezinta formatiunile de orientare
democrata, nu are nimic cu aceste incalcari.
Curios, dar cazul de la Rezina n-a starnit acelasi interes din partea
autoritatilor centrale. Dimpotriva, s-a facut totul pentru a-l
musamaliza. Sa fie oare din cauza ca la carma raionului sunt
reprezentanti ai partidului de guvernamant si ca, in perioada cand
acestia „imparteau” samanta, mai multi membri ai guvernului si deputati
PCRM cutreierau localitatile raionului, convingandu-i pe alegatori ca
anume aceasta conducere trebuie sa ramana in fruntea raionului?
NNN
Felicitari!
Nasc si la Soroca… copii!
 Alti
bebelusi au mai vazut lumina zilei in aceste zile, fericitele mamici ale
nou-nascutilor soroceni sunt:
Palii Galina, or.Soroca (22 aprilie) - fata
Rasneac Alina, s.Baxani (23 aprilie) - fata
Ganga Lucia, or.Soroca (24 aprilie) - baiat
Condrea Steliana, s.Iorjnita (24 aprilie) - fata
Igumnov Inga, or.Soroca (23 aprilie) - baiat
Osovscaia Elena, or.Soroca (27 aprilie) - baiat
Sindirinschi Diana, or.Soroca (27 aprilie) - fata
Bruma Ana, s.Trifauti (28 aprilie) - fata
Zolotari Ana, s.Nimereuca (28 aprilie) - baiat
Belous Alina, s.Schineni (28 aprilie) - fata
Boico Lacrimioara, s.Sobari (28 aprilie) - baiat
Mocan Ecaterina, s.Visoca (28 aprilie) - fata
Cebotari Eugenia, or.Soroca (29 aprilie) - baiat
Catan Lilia, s.Rublenita (29 aprilie) - baiat
Berladean Tatiana, or.Soroca (29 aprilie) - fata
Malai Mariana, s.Iorjnita (29 aprilie) - fata
Tcacenco Ina, s.Slobozia Cremene (30 aprilie) - fata
Ceban Ana, s.Varancau (30 aprilie) - fata
Vlas Veronica, s.Tepilova (1 mai) - baiat
Scutari Diana, s.Badiceni (1 mai) - fata
Tudorean Valentina, or.Soroca (1 mai) - fata
Parfinesco Maria, or.Soroca (1 mai) - fata
Sugailo Svetlana, s.Darcauti (2 mai) - baiat
Turcan Aliona, s.Schineni (2 mai) - fata
Cerari Adriana, or.Soroca (3 mai) - fata
Palic Elena, s.Alexandru cel Bun (3 mai) - baiat
Acbas Diana, or.Soroca (4 mai) - baiat
Palanciuc Diana, or.Soroca (6 mai) - fata
Vartic Ana, s.Slobozia Noua (6 mai) - baiat
Informatia ne-a fost oferita de catre Sectia maternitate, Spitalul
raional Soroca.
Consemnare Vadim Sterbate
La inceputul
paginii... |
