|
|
 |
NNN
PE STRADA FUMATORILOR A VENIT… SCARBA
 Mare
„nenorocire” pe capul fumatorilor – saptamana trecuta a intrat in
vigoare Legea care interzice fumatul in toate tipurile de institutii de
invatamant, in institutiile medicale, in localuri sportive, pe
terenurile adiacente acestora, in institutii de alimentatie publica si
de comert, in piete agricole si industriale, pe terenuri de joaca si in
cafenele pentru copii, in transportul in comun auto si aerian, in
treceri subterane, in ascensoare, in localuri pentru persoane
nefumatoare, in spatii publice inchise, in institutii de stat, in
cinematografe, teatre, circuri, sali de concerte si de expozitii, in
muzee, biblioteci, sali de asteptare, autogari, aerogari, gari
feroviare, statii de asteptare a transportului public, in zone de
agrement si de odihna, cu exceptia spatiilor destinate exclusiv
fumatului. De la aceste prevederi fac exceptie barurile, restaurantele,
discotecile si alte localuri publice cu destinatie similara, care au
spatii delimitate sau separate pentru fumatori si nefumatori, marcate in
mod obligatoriu cu indicatoarele: “Zona pentru fumatori” si, respectiv,
“Zona pentru nefumatori”.
De asemenea, legea prevede interzicerea publicitatii directe sau
indirecte a articolelor din tutun la televiziune, la radio, in presa
scrisa si cea electronica, in salile de cinema. Se interzice stimularea
vanzarilor, promovarea produselor din tutun prin sponsorizare. Este
interzisa comercializarea articolelor din tutun persoanelor sub varsta
de 18 ani; prin reteaua de comert ambulant (din automobile, remorci,
carucioare, la tarabe si tejghele improvizate), in punctele de comert cu
o suprafata mai mica decat cea prevazuta de standardele nationale
privind organizarea, protectia si igiena muncii, prin automatele de
comert; in pachete ce contin mai putin de 20 de bucati, din pachete
deschise si la bucata. Ambalajul articolelor de tutun va contine
obligatoriu unul din avertismentele generale (“Fumatul ucide”, “Fumatul
dauneaza grav sanatatii dumneavoastra si a celor din jur”), precum si
avertismente aditionale.
Intr-un cuvant, nu da Doamne viata de fumator…
NNN
Scrisoare la redactie
Serghei Manascurta,
locuitor al orasului Soroca
Stimata redactie! Rog sa fie intrebata conducerea IM „DAC” Soroca, in
legatura cu adresarea catre locuitorii or. Soroca din nr. 10 (477), 7
martie, Observatorul de Nord, de ce explica ca un cub de apa va costa,
citez, „nu mai mult de 2 sticle de apa minerala ori trei paini impletite
si mult mai putin de o sticla de rachiu ieftin”? Ori noi vom plati apa
in rachiu, ori ei, ca sa para mai putin, las’ sa ne stabileasca tarife
in euro, ca de asa valuta nu am auzit. Suntem informati dinainte ca vom
fi iarasi amagiti si ne „pregatesc” psihologic. Cand a costat 1 kwt 55
bani, cubul de apa era livrat la pretul de 5 lei, iar pe cand energia
electrica costa 78 bani au majorat tarifele la 8 lei. Adica, au ridicat
tarifele prea mult inainte si acum vor sa le majoreze iar. Mi-a atras
atentia un placat de pe peretele administratiei acestei intreprinderi -
„A?aoee aa?o?noaa EO? ia auoiaiua e i?acaie?iua aie”, care includea vreo
14 familii, dar de cate ori am sunat, mi-a raspuns numai paznicul. Ce
lucru infaptuiesc 15 ingineri, ca au in subordonare un sofer, un sudor
si un lacatus? Real ar fi sa infaptuiasca lucrul de profilaxie a
retelelor, sa preintampine avariile pe traseu si cheltuielile de pe urma
lor. As vrea sa ni se explice, cati lei se cheltuiesc pentru furnizarea
unui cub de apa - electricitate, piese de schimb, transport? Ce salarii
are administratia intreprinderii, lucratorii de rand, care sunt
pierderile la fiecare metru cub de apa livrat? Daca are loc vreo
spartura pe traseu, apropiati-va si veti vedea cati lucreaza si cati „supravegheaza”
lucrul. Si mai vreau sa aflu: ce fac domnii demnitari pentru a micsora
aceste cheltuieli, ca de marit plata e cu mult mai usor decat sa-si
execute obligatiunile de serviciu? La Chisinau 1 m cub de apa livrat si
evacuat costa 6 lei, pe viitor va fi 7 lei, adica mai putin de 2 sticle
de apa minerala (asta pentru administratia DAC Soroca). Si daca se va
scumpi apa minerala, va creste, implicit, si pretul la apa potabila
livrata consumatorilor?
In perioada sovietica era o zicala: „Ce are coada vacii cu pecetea
selsovetului?”. Ce are apa cu rachiul, domnilor de la „Apa-Canal
Soroca”? Poate trebuie constituita o comisie, care ar stabili pretul
real al unui metru cub de apa. De ce noi trebuie sa platim pierderile
inregistrate si salarii la o armata intreaga de specialisti cu leafa
neproportionala lucrului efectuat? Citez: „Altfel, stabilirea tarifelor
tine de competenta consilierilor, dar nu fiecare dintre ei poate
patrunde profund in esenta problemei, de aceea exploateaza tema in
scopuri politice ieftine si populiste.” Eu cred ca de dorinta alesilor
depinde stoparea preturilor impuse de DAC Soroca, si poate aceasta
problema trebuie rezolvata impreuna cu departamentul „Antimonopol”, caci
este vorba de impunerea preturilor fabuloase, folosindu-se de momentul
ca sunt unicii distribuitori de apa potabila din oras si de faptul ca „Apa-Canal”
Balti are tarife mult mai mari”. Vreau sa le amintesc domnilor de la DAC
Soroca ca asigurarea cu apa potabila de calitate fara intrerupere, cu
presiune buna, este datoria dumnealor. Si inca ceva: aprovizionarea cu
apa a noilor obiecte si abonati nu se efectueaza din contul abonatilor
vechi, la fel nu se face din contul abonatilor extinderea capacitatilor,
dezvoltarea si modernizarea infrastructurii. Toate acestea se calculeaza
real si nu se iau din pod cifrele respective. Pretul de cost se formeaza
reiesind din cheltuieli rationale si nu se stabilesc dupa dorinte
proprii sau dupa dorintele vecinilor, ca astfel miroase a monopol,
domnilor!
Puneti-va pe treaba si nu umblati cu fofarlica ca „Aqua Nord” va da voua
apa filtrata si sub presiune. Explicati-ne pentru ce platim si cum se
cheltuiesc acesti bani!
NNN
Lume, lume, soro lume
Nina Neculce
Evelina
Mandra si frumoasa fata era Evelina lui Costica Dogaru. O admirau nu
numai parintii, dar si intregul sat. Cand trecea pe drum, mladioasa ca o
trestioara, curata si imbracata cu gust, cu fata senina si blanda, parca
rasarea soarele in jurul ei. Era al doilea copil venit pe lume in
familia Dogaru intre cei trei cati le daruise Dumnezeu. Adica trei
surori acoperite de grija si dragoste parinteasca crescusera in aceasta
familie de medici. Dar ziceam de Evelina. La scoala fusese o eleva buna.
Cuminte si cu dragoste de carte, lua note excelente la toate
disciplinele, iesea invingatoare la majoritatea concursurilor scolare.
Dupa absolvirea scolii a mers sa-si continue studiile la Chisinau, la
ASEM. Studiile i se dadeau usor, relatia cu colegii de grupa era buna,
baietii roiau in jurul ei. Ce mai la deal, la vale, fata se credea un om
fericit, fericiti erau si parintii alaturi de ea.
„Casatoria”
Asa cum va spuneam, avea multi admiratori Evelina. Indragostit de ea
pana peste urechi era un coleg din grupa paralela. Fata nu i-a raspuns
la sentimente. Cu inima linistita si curata, ea il trata asa ca pe un
coleg si atat. Intamplarea facu ca in anul doi de studentie, la ziua de
nastere a prietenei sale, Larisa sa-l cunoasca pe Dinu, un tanar cu 10
ani mai mare decat ea, fara studii, fara un serviciu stabil si inca mai
era si divortat, avand si copil. Si daca pana in acel moment Evelina
niciodata nu facea deosebire intre flacaii care ii atineau calea, ii
trata pe toti la fel, apoi in clipa cand l-a vazut pe Dinu, inima i-a
batut infiorata. S-a indragostit lulea de la prima vedere. Dupa o luna
hotari sa se casatoreasca cu el. Dar ce casatorie? A trecut, pur si
simplu, cu traiul in locuinta lui. Nu stia ca e divortat, nu stia ca e
implicat in niste afaceri murdare, nu stia ca nici studii nu are. Plutea
printre nori de fericire, nu vedea si nu auzea nimic. Iar el ii spunea
„povesti cu zmei” si ea le credea. Credea, bunaoara, ca e jurist de
profesie, asa cum ii spusese, ca are cont in banca cu cateva sute de
mii, ca o iubeste numai pe ea... Despre relatia lor au aflat peste o
jumatate de an si parintii fetei, care din cele povestite de fiica chiar
credeau ca peste Evelina lor draga a dat marele noroc. Cand, insa, veni
acasa sa le faca parintilor cunostinta cu logodnicul, biata mama ramase
naucita. Nu putea intelege ce a gasit fata ei la acest barbat cu chip
urat si priviri viclene. Incerca sa stea de vorba cu fiica, sa-i
deschida ochii, dar in zadar! Fata o tinea mortis ca Dinu e cel mai bun,
cel mai frumos si cel mai grozav barbat din lume. A incercat tata s-o
convinga sa-l lase cat inca nu e prea tarziu. Fata a zis: „Daca voi
nu-mi dati voie sa ma marit cu el, ma arunc sub tren!”. Cu gandul la
Domnul, parintii au inchis ochii si i-au dat binecuvantare. Apoi au
facut si o nuntisoara doar cu rudele apropiate, crezand in bine si
frumos. Iar dupa nunta tanara sotie incet-incet a prins sa mearga cu
picioarele pe pamant.
Trezirea din vis
Primul lucru care a trezit-o din visare a fost faptul ca iubitul ei nu
dorea nici in ruptul capului sa inregistreze casatoria cu ea. Oricat nu
l-a implorat Evelina, cand deja ramasese insarcinata, el n-a facut-o. Ii
tot reprosa mereu ca o dragoste mare, o dragoste adevarata nu are nevoie
de certificat. Si pentru ca dragostea ei pentru Dinu nu avea margini,
s-a impacat cu gandul ca o casnicie poate dura si intr-o asemenea
formula. Dar nu putea intelege de ce sotiorul ei cu fiece zi devine tot
mai rece cu ea! Nu putea intelege de ce tocmai acum, cand sub inima ei
se zbatea acel firicel de viata, el lipseste noptile de acasa?! Nu putea
intelege de ce asa sever si trist devenise apartamentul in care o
adusese sa traiasca?! Un apartament, de altfel, foarte modest, amplasat
la ultimul etaj al unui bloc cu cinci etaje. Si asa tot cuprinsa de
ganduri si intrebari, veni si ceasul cand nascu o fetita. I-au facut
apoi si o cumatrie ca la carte. Atat doar ca toti banii castigati Dinu
i-a vanturat prin baruri, Evelina nevazand nici un leu. Copilul aproape
ca nu-l interesa. Toata grija fata de micuta o purta Evelina, care mai
trebuia sa aiba grija si de el. Zilele treceau tot cu greu si cu amar:
nici tu alimentatie corecta pentru mama si copil, nici tu conditii
normale de trai. Toti peretii erau plini de mucegai din cauza ca
acoperisul curgea. Ca pusa in priza se-nvartea sarmana Evelina prin casa
toata ziua: ba spala, ba calca, ba pregatea de mancare, ba alapta
copilul, asa incat nici nu-i mai ajungea timp pentru a scoate fetita
afara la aer. Iar lui Dinu nici ca-i pasa. El venea zilnic cu prieteni
de tot soiul in casa, inchina cu fiecare cate un paharel si, atunci cand
Evelina incerca sa-i spuna ceva, el o brusca, iar uneori o si lovea.
Intr-o seara, dupa ce alapta fetita, cu modestia si cumsecadenia cu care
fusese crescuta, tanara mama il ruga sa-i spuna unde lucreaza, cat
castiga si ce face cu banii de nu vede ea nici un ban in casa. Dar el,
infuriat, i-a bagat mana stanga in par, iar cu dreapta prinse a o lovi
peste ochi, peste gura, asa incat o umplu de sange. A tacut si n-a zis
nimic, dupa care toata noaptea s-a bocit cu capul in perna. Astfel
zilele ei de mai departe tot in lacrimi sunt scaldate. Durerea ei n-o
impartea cu nimeni. Nici parintilor nu le spunea nimic. Cand acestia o
intrebau cum o duce, ea raspundea cu specifica-i blandete: „Bine, slava
Domnului!” Suporta orice umilinta si injosire in numele micutei. Nu
dorea ca micuta sa creasca fara tata.
„Pleaca, aici nimic nu-i al tau!...”
Iar Dinu isi tot ingrosa obrazul cu nerusinare. Vazand-o atat de cuminte
si supusa, i s-a catarat cu ambele picioare in cap. Era de ajuns o mica
impotrivire din partea Evelinei, ca el ii si arunca obraznic: „Pleaca,
aici nimic nu-i al tau! S-apoi tu nici macar nu-mi esti sotie.”
Prietenii si rudele lui de asemenea il indemnau s-o alunge. Iar ea se
ruga sa se indure, sa-i fie mila de copil, sa nu le arunce in strada, ca
nu au unde se duce fara nici un ban in buzunar. Acasa, la parinti, ii
era rusine sa se duca, dar nici nu vroia ca parintii sa stie ce indura
ea. Si daca el Dumnezeu stie ce lucra si unde lucra, dar bani in casa nu
aducea, iar ea cu micile ajutoare venite de la parinti de-abia isi putea
cumpara paine si te miri ce la paine, evident ca foarte des din cauza
neachitarii facturilor li se deconecta si curentul electric, si gazul,
si telefonul. Si atunci se declansa infernul in casa lor. In asemenea
clipe dramatice sarmana fiinta nenorocita isi indrepta ochii spre cer,
spre locul unde ar fi trebuit sa stea icoana (el nu suferea icoane pe
pereti), strigand cu durere: „Doamne, cu ce am gresit?! Mama, de ce m-ai
nascut fara noroc?!...” Dupa ce legau tei de curmei si achitau
datoriile, in casa cobora linistea. Chiar daca aceasta liniste dura
scurt, in asemenea clipe Evelina isi alimenta speranta ca va fi soare si
in casa ei. Asa se face ca intr-o asemenea pauza, inainte de o noua
furtuna, ramane din nou insarcinata.
Asa-zisa prietena de familie devine amanta lui Dinu
Evelina purta foarte greu aceasta a doua sarcina. Absorbita de
ingrijirea fetitei care din cauza situatiei stresante din familie se
imbolnavise, ea nu mai avea timp pentru afectiunea si dezmierdarile
solicitate de sot. Dar aproape ca nici o farama de dragoste pentru Dinu
nu-i mai ramasese in suflet. Tocmai acum o cunostinta mai veche al lui
Dinu, careia ii zicea Madalina, divortata de vreo patru ani, se tot
dadea patrunsa de dramatismul situatiei si o facea pe omul care poate fi
aproape de necazul celui din preajma. Bine facuta aceasta Madalina, cu
toate formele corpului in regula, cocheta mereu in fata lui Dinu, pana
cand si-l facu amant. Mergea cu el pe la diverse petreceri zgomotoase
de-ale prietenilor lor comuni, il fura nopti intregi de langa Evelina,
fetita si micutul care trebuia sa se nasca. Ca pana la urma sa se
posteze de-a curmezisul drumului si sa-i ceara cu insistenta lui Dinu
s-o alunge pe „slabanoaga” aia de Evelina din casa, daca tot nu-i
inregistrat oficial cu ea. Si fiindca el avea motivele lui bine
determinate de a o scoate din casa, asta si facea. O tot scotea din
sarite cu cele mai murdare cuvinte rostite la adresa ei si a parintilor.
Evelina, insa, cu smerenie si capul in jos le indura pe toate, dar nu
pleca. O tinea fetita si pruncul care tresarea in ea si pe care l-a
nascut in dureri ingrozitoare. De altfel, micutul Valerica se nascu
bolnav...
Of, pelin amar!
De aproape 15 ani Evelina se zbate in acest cosmar – lipsuri, necazuri
care nu mai au capat. Ea nu stie de apa calda in apartament, nu are un
WC-eu normal, un frigider, bucatarie, camera de baie, nu stie ce
inseamna sa traiesti fara datorii. Vara trecuta, pe caldurile celea
mari, nu avea unde pune la rece niste produse trimise de parinti de
acasa si le-a pus... de necrezut... in WC-eu! Acolo i se parea mai
racoare. Dar macar de ar avea intelegerea din partea tatalui copiilor.
Cand priveste mergand pe strada perechi fericite, se inabusa de plans...
...Din frumusetea de alta data a Evelinei Dogaru aproape ca n-a mai
ramas nimic. Uscata si palida e acum sarmana la nici 40 de ani impliniti!
Ochii i s-au stins, nasul i s-a ascutit, gura i s-a marit. Saraca si
necajita, cu fire carunte pe la tample, cu doi copii bolnavi si un
partener badaran, alearga biata femeie de da inima dintr-insa toata
ziua: la serviciu, la magazin, acasa. Din datorii nu mai iese. Fiica,
care are acum 14 ani, a apucat deja pe cai gresite. Nu frecventeaza
orele, lipseste noptile de acasa. Dar pe tata nu-l deranjeaza de este
sau nu fiica acasa, de a mancat ceva ori nu, de se pregateste ori nu de
lectii. Si doar parintii Evelinei de unde au, de unde n-au, tot trimit
bani si genti la Chisinau. Li se rupe inima de mila cand vad in ce hal a
ajuns fiica lor. Au incercat de mai multe ori s-o ia cu tot cu copii
acasa. Nu vrea. Ii este rusine de sat. Au incercat macar pe nepoata s-o
ia la ei. Aceasta, insa, n-a dorit nici in ruptul capului. Au incercat
s-o ajute, trimitand aproape toata pensia la Chisinau pentru ca nepoata
lor sa studieze aprofundat limbile straine. Dar degeaba! Banii au fost
folositi la procurarea produselor alimentare si altor necesitati...
Acum Evelina isi musca mainile ca nu i-a ascultat atunci pe parinti.
Zilele trecute, cand mama le-a mai dus de-ale gurii, ea s-a apucat de
cap cu amandoua mainile si incepu sa planga in hohot, smulgandu-si
parul: „Of, mama, imi pare ca am sa innebunesc in apartamentul ista!
Macar de mi-ar fi copiii sanatosi. Ce sa fac, unde sa ma duc?!” Iar mama
i-a spus ca si alte dati: „Lasa-l cu Dumnezeu, fata mamei, si hai
acasa!..” Asa chinuita si necajita cum e, nu se poate hotari. Mai spera
ca poate-i vor veni mintile in cap si lui Dinu si nu-si va mai bate joc
de ea si de propriii copii. Se mai gandeste: cui trebuieste ea acum,
imbatranita inainte de vreme si cu sanatatea zdruncinata? Si doar bietii
parinti nu inceteaza nici pentru o clipa sa se gandeasca la viata grea a
fiicei lor, cautand variante si solutii pentru a o scoate din aceasta
bezna ingrozitoare. Anume mama eroinei noastre mi-a si povestit aceasta
istorie ca sa fie de invatatura pentru fetele ce nu asculta de parinti
atunci cand vor sa se marite. Dar totodata dansa solicita si sfatul
cititorilor in rezolvarea acestei probleme destul de complicate, in
vindecarea ranilor, nenorocirilor si deceptiilor fiicei sale.
Va asteptam ravasele, iubiti cititori. Haideti cu totii impreuna s-o
ajutam pe Evelina sa scape de acest cosmar! Se poate, stiu ca se poate!
Ramane doar sa ne scrieti si sa va dati cu parerea.
NNN
Felicitari!
Nasc si la Soroca… copii!
 Alti
bebelusi au mai vazut lumina zilei in aceste zile, fericitele mamici ale
nou-nascutilor soroceni sunt:
Malearschi Ina din s.Iarova (5 martie) - baiat
Malic Sonia din or.Soroca (6 martie) - fata
Mazur Natalia din or.Soroca (6 martie) - baiat
Cebotari Elena din s.Bulboci (7 martie) - fata
Cleahin Anastasia din s.Badiceni (7 martie) - fata
Cebotari Natalia din s.Hristici (8 martie) - fata
Lupascu Tatiana din s.Zastanca (9 martie) - baiat
Iobcea Valentina din s.Vadeni (11 martie) - baiat
Panas Silvia din or.Soroca (11 martie) - baiat
Bita Rodica din or.Soroca (11 martie) - baiat
Mocanu Maria din s.Bulbocii Vechi (11 martie) - fata
Mutruc Oxana din or.Schineni (12 martie) - fata
Informatia ne-a fost oferita de catre Sectia maternitate, Spitalul
raional Soroca.
Consemnare Vadim Sterbate
NNN
Stop accidentelor rutiere!
VIATA ARE PRIORITATE!!!
Vladimir Tincu, seful SPR CPR Soroca
Analiza frecventei accidentelor de circulatie denota faptul ca
traumatismul rutier se mentine la un nivel inalt. De la inceputul anului
2008, pe teritoriul republicii au fost inregistrate 230 accidente
rutiere soldate cu 42 persoane decedate si altele 282 traumatizate. Pe
teritoriul raionului Soroca au fost inregistrate 2 accidente rutiere
soldate cu 2 persoane traumatizate, dintre care unul este pieton minor…
In legatura cu aceasta pe intreg teritoriul tarii in perioada
03.03.08-31.03.08 se petrece lunarul securitatii circulatiei rutiere
“STOP accidente! Viata are prioritate!”. Politia rutiera intervine cu
rugamintea ca in timpul participarii la trafic sa respectati cu
strictete regulamentul circulatiei rutiere si in deosebi: traversarea
strazii in locuri stabilite, respectarea regimului de viteza,
neadmiterea consumului de alcool la volan, respectarea semnalelor
semaforului.
NNN
Sport
REPREZENTANTELE SEXULUI FRUMOS „AU LUPTAT” PENTRU TITLUL DE CEL MAI
BUN JUCATOR DE DAME
Nicolae STEPURA
In incinta Palatului de cultura a avut loc un turneu la jocul de dame cu
participarea reprezentantelor sexului frumos. Cum si era de asteptat,
primul loc a fost ocupat de experimentata Ada Odagiu, urmata de tanara
campioana Loredana Gutu si Daniela Arbuz. In aceeasi perioada s-au
desfasurat si competitii la sah, care au fost castigate de Veronica
Gasca, urmatoarele locuri fiind ocupate de Victoria Panfilii si Vlada
Rumega. Acest turneu, organizat pentru prima data la initiativa
specialistului pe problemele sportului Andrei Jitniuc, s-a bucurat de
succes printre amatoarele sportului mintii, si acest lucru nu este
intamplator or, in raionul nostru activeaza un maestru in sport si 15
candidati in maestri. De mentionat ca urmatoarele competitii la sah vor
fi dedicate persoanelor in varsta de peste 50 de ani. La aceste
intreceri sunt invitati doritorii din toate localitatile raionului.
La inceputul
paginii... |
