|
|
 |
NNN
Asta e!
Oameni saraci intr-o tara… bogata
Sergiu Ganga
 Presedintele
Voronin la conferinta de presa de la Munchen(Germania) a spus ca
Republica Moldova este o tara bogata, dar inca nu suntem in stare sa ne
organizam pentru a beneficia de aceasta bogatie. Cea mai mare bogatie ne
este pamantul. Nimic nou in ultima afirmatie si niciun merit al
presedintelui Voronin, dar organizarea explorarii acestor bogatii este
tocmai misiunea Dumnealui si a partidului care ne guverneaza de ani
buni.
Grija guvernantilor fata de agricultori se vede cu ochiul liber vizitand
piata agricola sau magazinele alimentare. Toate rafturile, tarabele
ticsite cu marfuri agricole de import la preturi mai mici decat cele
autohtone. Exemple cate vrei: unt din Ucraina -38 lei per kg, unt din
Moldova – 43, pulpe de gaina (import) - 32 lei, productie proprie - 34
lei per kg, faina de grau, malai, bomboane – toate din strainatate si
mai ieftine. Cum se poate lamuri acest paradox? Marfurile trecute prin
vama, transportate uneori la mii de km sunt mai ieftine decat cele
produse la noi? Din doua una – ori taranii nostri vor cu totii sa devina
milionari peste noapte, ori statul are anumite interese de a ruina micii
proprietari pentru a le scoate pamanturile la mezat. Eu inclin sa cred
in a doua ipoteza. Doar stim cu totii ca terenurile arabile sunt o mare
bogatie. Prin ravna pe care o arata guvernantii in lupta cu detinatorii
de patente se creeaza impresia ca se cauta un dusman intern pentru a
indreptati politica falimentara a statului. Timpurile cand populatia
umbla cu torba prin tarile vecine au trecut demult. Astazi vanzatorii
din piete procura marfurile la bazele angro. Pentru a umple cu adevarat
bugetul e mult mai usor de a inaspri controalele la vama si la
angrosisti, ceea ce ar duce cu adevarat la venituri majore in buget,
buget care s-ar cheltui nu doar la consum, dar si pentru deschiderea
noilor locuri de munca. Probabil ca in aceste sfere sunt mari interese,
cred si in finantarea unor partide. Apoi „lupta cu coruptia” e mai
spectaculoasa decat faptele concrete in favoarea celor care te aleg.
Poate ca intr-adevar suntem o tara bogata?
NNN
Sanatate
Cancerul –locul 12 in structura maladiilor inregistrate
Valentin Rezus,
medic-oncolog
In ultimele decenii, se observa o crestere a indicilor morbiditatii si
mortalitatii prin cancer in mai multe tari, inclusiv si tara noastra. In
RM structura maladiilor inregistrate plaseaza cancerul pe locul 12, in
acelasi timp, in structura generala a mortalitatii prin tumori maligne
cancerul ocupa locul 2. Factorii ce provoaca cancerul: fumatul - 30%;
infectiile -10%; alimentatia incorecta - 33%; factori legati cu
sanatatea reproductiva - 7%; factori legati de profesie - 4%; lumina
solara si radiatia ionizanta - 3%; poluarea mediului - 3%; medicamente
si produse medicale - 3%; alcoolul - 2%; factori necunoscuti - 6%.
Scopul oncologilor din lume este sporirea eficientei tratamentului
bolnavilor prin depistarea precoce a cancerului. Nu mai putin importanta
este profilaxia cancerului prin diagnosticul oportun al starilor
precanceroase, preintampinarea malignizarii acestora. Cancerul nu apare
niciodata pe fonul unor tesuturi sanatoase si, deci, el ar putea fi
preintampinat prin tratarea proceselor inflamatorii cronice. Oncologia
dispune de metode eficiente de profilaxie - examene medicale
profilactice. Avantajul consta in depistarea in stadii precoce a
maladiilor neoplastice si a starilor precanceroase, inclusiv si a
maladiilor cronice. Pentru a preveni imbolnavirea de orice tip de cancer
este necesar de a urma cateva sfaturi: fumatorii sa renunte la fumat si
sa nu fumeze in prezenta altora; nefumatorii sa nu initieze fumatul si
sa evite fumatul celor din jur; sa consume moderat bauturi alcoolice; sa
evite expunerea excesiva la soare; sa evite cresterea in greutate
excesiva si sa limiteze consumul de alimente grase; sa consume zilnic
fructe si legume proaspete, precum si cereale cu un continut crescut de
fibre vegetale.
NNN
Atentie!
Spre atentia titularilor de patenta care activeaza in sfera
comertului cu amanuntul
Conform prevederilor Legii Republicii Moldova nr.93-XIV din 15 iulie
1998 cu privire la patenta de intreprinzator (Monitorul Oficial nr.72-73
din 6 august 1998), cu modificarile si completarile ulterioare,
activitatea in baza patentei de intreprinzator in domeniul comertului cu
amanuntul se permite in perioada anului 2008 numai la tarabe, tejghele
si din autovehicule pe piete autorizate.
Se interzice titularilor de patenta comercializarea: marfurilor supuse
accizelor (de la 1 ianuarie 2006); aparatelor electronice si
electrocasnice cu termenul de garantie stabilit conform legislatiei in
vigoare (de la 11 august 2006); materialelor de constructie, mobilei,
articolelor de uz casnic (de la 1 ianuarie 2007); produselor alimentare
(de la 1 ianuarie 2008).
Incepand cu 1 ianuarie 2009, orice activitate in domeniul comertului cu
amanuntul in baza patentei de intreprinzator este interzisa. Respectiv,
pe parcursul anului 2008, persoanele care doresc sa activeze incepand cu
1 ianuarie 2009 in sfera comertului cu amanuntul urmeaza sa se
inregistreze sub alta forma organizatorico-juridica de activitate. Cea
mai atractiva forma organizatorico-juridica de activitate pentru
detinatorii de patenta este inregistrarea acestora in calitate de
intreprinzatori individuali, deoarece aceasta forma de activitate este
cea mai simpla si similara activitatii in baza de patenta si pentru care
statul a creat conditii favorabile in aplicarea masinilor de casa si
control, prezentarea darilor de seama fiscale si tinerea evidentei
contabile.
Informatii mai detaliate puteti obtine la Inspectoratul Fiscal de
Stat Soroca
NNN
Ecologie
Reciclarea - calea spre solutionarea problemei deseurilor
Gheorghe Railean,
seful Inspectiei Ecologice Soroca
Zilnic in atmosfera se elimina mii de tone de gaze toxice in urma
activitatii industriale si a exploatarii transportului auto, fapt ce
duce la poluarea aerului atmosferic si la incalzirea globala a climei,
efecte ce se rasfrang negativ asupra calitatii mediului inconjurator si
a sanatatii umane. Un alt motiv ce conduce la poluarea mediului si la
inrautatirea sanatatii umane il reprezinta arderea deseurilor menajere.
Deseurile reprezinta o problema destul de serioasa pentru foarte multe
tari din lume, indiferent de nivelul de dezvoltare sociala sau
economica. Cresterea cantitatilor de deseuri denota pierderi sporite de
materie prima si consum exagerat de energie. Pe langa acestea, sunt
necesare cheltuieli de colectare, prelucrare si depozitare a deseurilor.
Lipsa mijloacelor financiare in tarile slab dezvoltate face din
gestionarea deseurilor o problema nationala si un pericol de afectare a
mediului deoarece in multe cazuri aceste deseuri sunt arse.
In Republica Moldova, stat in curs de dezvoltare, de multe ori
problemele ecologice sunt ignorate, prevaland interesele economice in
detrimentul celor de protectie a mediului. Lipsa unei educatii ecologice
si de constientizare a populatiei accentueaza actiunea factorului
antropogen asupra mediului. Deoarece in mediul rural in cele mai dese
cazuri lipsesc planurile de gestionare a deseurilor, populatia de la
sate recurge de multe ori la arderea deseurilor menajere, animaliere si
a resturilor vegetale. Pe terenurile predestinate depozitarii sunt
stocate deseuri de diversa natura, din ele pot fi mentionate plasticul,
hartia, materiale textile, resturile alimentare, vegetale si deseurile
animaliere. Acest „amalgam” de deseuri odata arse elimina in aer produse
ale arderii deosebit de periculoase pentru sanatatea populatiei din
zona. Arderea nechibzuita a deseurilor are un impact negativ atat asupra
calitatii aerului atmosferic, cat si asupra solului si a resurselor
naturale. Odata arse, substantele chimice ce se contin in deseuri sub
actiunea precipitatiilor atmosferice se infiltreaza in sol, prezentand
un pericol real pentru panzele freatice, fapt ce duce nemijlocit la
poluarea fantanilor si la imbolnavirea populatiei. in urma arderii
deseurilor oamenii sunt supusi actiunii unor substante chimice cum ar fi
oxidul de azot, monoxidul de carbon, acidul clorhidric, acidul
fluorhidric, bioxidul de sulf, micro-poluanti organici ca dioxinele,
furanii si metalele grele volatile. Poluarea aerului si a apei duce la
dezvoltarea maladiilor cronice si infectioase ale tractului digestiv,
ale aparatului respirator etc., precum si la reducerea vietii si
cresterea mortalitatii infantile. Aceste toxine sunt produse si
involuntar, cu ocazia proceselor termice care au loc, insa principalele
surse de emisie sunt incinerarile de deseuri. Dioxinele sunt substante
care pot avea efecte multiple pe termen lung asupra sanatatii omului.
Ele pot provoca anumite maladii cronice, cum ar fi bolile
cardiovasculare sau distrugerea ficatului, in afara acestora, dioxinele
mai pot actiona asupra pielii (inrosirea pielii pe zone limitate),
decolorarea zonala si cresterea excesiva a parului, in special pe fata
si in partea superioara a corpului, insa principalul pericol al
expunerii la acest toxic il reprezinta riscul cancerigen la adulti.
Sa punem in discutie argumentele in favoarea reciclarii hartiei si a
cartonului. In multe din centrele urbane putem intalni puncte de
colectare a hartiei si cartonului cu care administratia rurala poate
incheia contracte de furnizare a acestora. Ar fi cea mai usoara cale
pentru revalorificarea acestor deseuri. In Republica Moldova media de
cumparare a maculaturii este de 1,5-2 lei pentru un kilogram, ceea ce ne
poate aduce un venit de 150 lei/100kg de hartie si carton.
De regula, programele de reciclare pot fi concepute ca programe scolare
de colectare selectiva a deseurilor, care va aduce un venit atat
liceenilor, cat si institutiilor scolare. Mai mult decat atat, elevii
vor fi implicati in activitatea ecologica si vor capata o deprindere de
a munci. Un alt argument in favoarea colectarii selective a deseurilor
de hartie este si faptul ca anual se taie suprafete imense de paduri.
Zilnic pe Terra se consuma circa 200 mln tone de hartie, iar pentru
editia de o zi a ziarului american “New York Times” se taie 1,5 ha de
padure sau 1500 de arbori. Astfel, ne putem imagina cata hartie este
folosita zilnic pentru publicarea cartilor, revistelor, ziarelor, pentru
ambalarea marfii etc.
Pentru a trai intr-un mediu durabil, este necesar sa luam in calcul
toate prejudiciile aduse mediului si populatiei si, dupa posibilitate,
sa le inlaturam. Astfel, maculatura poate fi reciclata pentru a produce
alta hartie. In asa fel se poate proceda si cu metalul, sticla plastica.
La momentul actual sunt in continua crestere institutiile care primesc
deseurilor de hartie, sticla sau plastic. In legatura cu aceasta apare
necesitatea asigurarii unei dezvoltari durabile a mediului rural in
domeniul protectiei mediului si prevenirii efectelor negative.
Administratiile publice locale trebuie sa creeze programe de informare a
populatiei privitor la efectele negative care pot parveni in urma
arderii de deseuri asupra mediului si, implicit, asupra sanatatii umane.
De asemenea este strict necesara conlucrarea cu organele de mentinere a
ordinii publice si cu organele de protectie a mediului intru prevenirea
arderilor neautorizate a deseurilor si sanctionarea cetatenilor ce
prejudiciaza calitatea mediului prin arderea deseurilor. Prin
implementarea unor programe de depozitare selectiva si centralizata a
deseurilor menajere, precum si crearea unor conditii de utilizare a
deseurilor animaliere si vegetale pentru folosirea acestora ca
ingrasamant pentru terenurile agricole, se vor solutiona problemele
locale de ardere a deseurilor. Ar fi bine sa ne conducem de zicala: “nu
te stradui sa-ti lungesti viata, fa totul ce depinde de tine pentru a nu
o scurta.”
NNN
Important
Ce este o fundatie comunitara?
 „Fundatia
comunitara suplimenteaza, dar nu inlocuieste eforturile organizatiilor
non-profit de a atrage sustinere din partea comunitatii. De asemenea,
fundatia comunitara nu ia locul administratiei locale, dar o poate ajuta
cu succes in administrarea anumitor fonduri”.
Maria Mitrofan,
directorul executiv al fundatiei comunitare Soroca
Fundatia comunitara este o organizatie nestatala, care colecteaza
fonduri pentru rezolvarea unor probleme ale comunitatii. Fundatiile
comunitare sunt o solutie pe termen lung pentru nevoile comunitatilor,
un „ciorap cu bani”, la care sa aiba acces cetateni sau organizatii
pentru a pune in miscare initiative importante pentru comunitate.
Profilul fundatiei comunitare
Unica in peisajul organizatiilor neguvernamentale, fundatia comunitara
poate fi in acelasi timp:
• organizatie filantropica - are ca scop colectarea de fonduri din surse
variate din comunitate si redirectionarea lor catre persoane sau
organizatii care sa implementeze proiecte spre binele localitatii;
• organizatie comunitara - actioneaza intr-o anumita comunitate si are
ca scop imbunatatirea calitatii vietii in cadrul acesteia;
• organizatie finantatoare - ofera sprijin financiar pentru proiecte si
initiative din comunitate si nu deruleaza decat in mod exceptional
propriile proiecte;
• organizatie pe termen lung - urmareste obtinerea unei independente
financiare prin crearea unor fonduri si investirea lor astfel incat sa
poata finanta nevoile comunitatii din surse proprii.
Domenii de finantare
Fundatia comunitara poate finanta proiecte pe diferite domenii sau
grupuri tinta, in functie de nevoile comunitatii si de disponibilitatea
donatorilor. Pentru o buna vizibilitate, proiectele finantate trebuie sa
aduca in comunitate o schimbare vizibila si apreciata de cetateni si
donatori. Domeniile mentionate mai jos sint doar orientative pentru
activitatea unei fundatii comunitare. Fiecare fundatie va lua singura
decizia ce proiecte si in ce domenii le va sustine.
Educatie. Burse pentru tineri; Initiative civice ale tinerilor; Donatii
de carte; Acces la Internet; Programe extracurriculare; Proiecte
antreprenoriale.
Sanatate. Campanii de educare; Aparatura medicala pentru mediul rural
Mediu. Impadurirea spatiului urban; Curatarea raurilor/lacurilor
Cultura. Evenimente; Premii pentru artisti locali; Actiuni de sprijin al
artizanatului
Infrastructura. Concurs de infrumusetare a cartierelor; Reparatia unor
portiuni de drumuri; Electrificarea strazilor.
Cine beneficiaza
Comunitatea locala: este asigurata finantarea continua, pe termen lung,
a unor nevoi locale; beneficiaza de un mecanism de mobilizare de resurse
pentru rezolvarea problemelor; fundatia comunitara atrage localnicii in
rezolvarea problemelor, astfel cimentand comunitatea.
Donatorii: au siguranta ca resursele lor ajung la destinatie; relatia cu
cetatenii din localitate este preluata de o organizatie in care au
incredere - fundatia comunitara; sint informati despre rezultatele
proiectului.
Administratia locala: colaboreaza cu o structura cu misiune similara,
dar mai flexibila la nevoile din comunitate; o parte din
responsabilitati sint delegate fundatiilor comunitare; sint atrase si
alte resurse din comunitate.
Organizatiile non-profit: organizatiile mici au acces la o sursa de
finantare din comunitate, flexibila; organizatiile mari, profesioniste
pot influenta practicile sectorului pe plan local; se imbunatateste
vizibilitatea si imaginea sectorului non-profit.
„Fundatiile comunitare ajuta societatea sa prospere”
Interviu cu Vlad MELNIC, managerul Proiectului „Dezvoltarea
durabilitatii financiare a organizatiilor societatii civile in Republica
Moldova”, PNUD-Moldova
- Cine poate crea o astfel de fundatie?
- Orice grup de initiativa din localitatile R. Moldova care doreste sa
ajute comunitatea sa se dezvolte poate initia procesul de creare a unei
fundatii comunitare. Este foarte bine cand dorinta de a contributia
dezvoltarea localitatii motiveaza reprezentantii mediului de afaceri, ai
organizatiilor neguvemamentaie, functionarii, oamenii care se bucura de
incredere si respect in localitate sa creeze o fundatie comunitara.
- Ce au reusit sa faca aceste organizatii nou-create in primele luni de
activitate?
- De fapt, fundatiile comunitare proaspat create sunt acum in proces de
colectare a fondurilor, ele fiind preocupate nu de colectarea de dragul
colectarii, ci pentru a ajuta comunitatile sa schimbe niste situatii. De
exemplu, Fundatia Comunitara Orhei a lansat recent campania „Oameni
pentru Oameni” Inundatiile din august 2007 au afectat atat casele, cat
si infrastructura din raionul Orhei: drumuri, alimentari cu apa,
conducte. Astfel, 75 de persoane au suferit prejudicii dupa ce 12 case
au fost avariate sau distruse de ape. Au fost deteriorate grav 19 strazi
cu lungimea totala de 25900 m2, distruse acoperisurile spatiilor
locative - 5272 m2 si asa mai departe. Valoarea pagubelor inregistrate
la data de 8 august curent a constituit 12320540 lei. Fundatia
Comunitara a facut apel la organizatiile internationale, ambasade,
donatori si la oameni simpli sa doneze pentru cei care au avut de
suferit.
Fundatia Comunitara Balti a semnat, in premiera, un contract social cu
Primaria municipiului Balti prin care aceasta va participa la
co-finantarea activitatilor Fundatiei, Fundatia Comunitara Ungheni a
lansat campania “Un leu pentru orasul meu”, prin care se vor colecta
fonduri pentru oras, implicand agentii economici, autoritatile si
cetatenii simpli.
La inceputul
paginii... |
